PRIMARIA si CONSILIUL LOCAL Horodnic de Sus jud. Suceava

Prezentarea comunei Horodnic de Sus

Stema comunei

Stema sau blazonul prezinta urmatoarele elemente de baza:
- scutul este elementul principal; el este in acelasi timp si campul pe care se aseaza celelalte elemente de heraldica.
- mobilele sunt obiecte asezate pe scut. Acestea pot fi: figuri naturale, artificiale, himerice (obiecte grafice cu valoare simbolica).
- in partea superioara se afla un element standard pentru identificarea rangului localitatii - comuna, reprezentat de o coroana murala cu un turn.

Date METEO

Vremea pe urmatoarele 14 zile

meteo 14 zile Horodnic de Sus
meteo 14 zile Horodnic de Sus

Horodnic de Sus - date geografice

Poziţionare geografică: Comuna Horodnic de Sus este situată în partea de nord a judeţului Suceava, la 6 km distanţă de Rădăuţi şi la 40 km distanţă de municipiul Suceava.

Din punct de vedere al coordonatelor matematice, comuna se află străbătută de paralela de 47°, 50’ lat. N și de meridianul de 25°45’ long. E. Ca vecini așezarea se mărgineste la: nord – cu comuna Horodnic de Jos; nord-vest cu comuna Voitinel; la vest comuna Sucevița la; la sud, comuna Marginea; la sud-est, comuna Volovăț, iar la est cu municipiul Rădăuți.

Ca arteră de comunicație principală se poate menționa șoseaua de interes european care vine de la granița de nord a țării (din Ucraina) și leagă satul Horodnic de Sus cu comunele Voitinel, Vicov de Jos, Vicov de Sus, Putna spre nord și Marginea, Dealul Iederii, Clit spre sud (Gura Humorului). Totodată așezarea este legată de orașul Rădăuți (aflat la 6 km) prin drumul comunal, peste dealul Osoi, care duce direct în oraș dar și prin drumul comunal care duce în șoseaua Marginea – Rădăuți (D.N. 17A)

In ceea ce privește dimensiunile comunei Horodnic de Sus, aceasta se întinde pe o distanță de circa 10 km lungime Est-Vest și circa 3 km lățime Nord-Sud. Suprafața este de 8319 ha, în care se regăsesc suprafețele agricole, suprafețe locuite (vatra satului), imaș comunal și drumuri. Suprafaţa ocupată de păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră este de  aprox. 48,46% din total, iar după date din 2002, cea mai mare suprafaţă este ocupată de terenul arabil: 51,11%.

Din punct de vedre al reliefului, comuna Horodnic de Sus este așezată în partea centrală a Depresiunii Rădăuți, subunitate Nord-Vestică a Podișului Sucevei, încadrată de râurile Suceava (la Nord) și Sucevița (la Sud).

Geologia și relieful comunei este unul recent, modelat în era Cuaternară, alcătuit în general din argile, marne, gresii şi nisipuri. Cea mai mare parte a comunei este situată în depresiunea Rădăuți, punctul cel mai jos al teritoriului fiind 370 m, iar cota cea mai înaltă este în cadrul zonei montane (partea de vest a comunei) de 820 m pe culmele exterioare ale Obcinei Mari. În partea de Nord-Est a comunei, întâlnim Dealul Osoi, cu o înălţime de 480 m, iar Dealul Colnic (în partea de Nord) de 490 m.

 

Văile sunt nesemnificative, în sensul ca sunt strâmte cu versanţi abrupţi şi cu adâncimi de 3-5 m. Stratele de argilă fiind la suprafaţă, determină înmlăştinirea terenurilor (Bahna, Jalcăul, Redea) conducand la soluri cu grad mic de fertilitate.

In ceea ce priveste reteaua hidrografica, distingem ape subterane şi ape de suprafaţă. Pârâul Horodnic izvorăşte din Obcina Mare, având ca afluent paraul Tecioara si parcurge comuna varsăndu-se apoi în Pozen. Pe langa acestea, mai mentionam paraurile: Toplita, Lozascu si Cetăţii.

În cadrul apelor stătătoare, iazurile ocupă o suprafaţă de 7-10 ha. Ele au fost amenajate pe văile principalelor curgătoare. Bălţile sunt într-un număr mai mic şi se găsesc pe văile pârâurilor şi în albia majoră a Sucevei (Balta Verde). Mlaştinile se datorează atât iazurilor cât şi nivelului apei freatice, acceste zone mlăştinoase sunt numite de localnici,,bahne”sau ,,sărături”, iar terenurile din jur nu pot fi utilizate decât ca păşune.

Sub aspectul vegetaţiei, aceasta se încadrează în arealul central-european din care face parte şi PodişulSucevei.Vegetaţia spontană a dipărut, suprafeţele cele mai întinse fiind ocupate de culturile agricole, păşuni, fâneţe. În bazinul superior al Topliţei vegetaţia de bază este pădurea de foioase. În trecut pădurile de stejar ocupausuprafeţe întinse, astăzi mai sunt câteva exemplare în partea de nord-est a dealului Osoi. Tot aici mai întâlnim rasinoase ca: brad, molid, zada.

Arboretul este alcătuit din aluni, călin, sânger, soc, mur, zmeur. Întâlnim şi firuţa, feriga, mierea-ursului, etc. Albiile paraurilor sunt însoţite de pădurea de luncă, zonele mlăştinoase fiind cu vegetaţie cu aspect de zăvoaie, cu: salcie, răchită, arin alb şi roşu, sau broscăriţa, mătasea broaştei, săgeata apei.

În cazul păşunilor şi fâneţelor întâlnim păiuşul, pirul, iarba câmpului, trifoiul, lucerna, iar pe văi ciuboţica cucului, sunătoarea. Pe dealuri găsim arbuşti caracteristici stepei: trandafirul sălbatic, păducelul, cicoarea, albăstrica, tot aici intalnim o pădure de salcâmi ce se întinde pe o suprafaţă de 30 ha.Ca plante ocrotite întâlnim laleaua pestriţă care în trecut era răspândită în nord estul teritoriului.

In ceea ce priveste raspandirea faunei, acesta a vut de suferit odata cu dezvoltarea habitatului uman, insa mai pot fi intalnite animale ca: lupul, vulpea, dihorul, şoarecele de casă, şoarecele de câmp, şobolanul, veveriţa, iepurele.

Dintre pasari, amintim: prepeliţa, potârnichea, piţigoiul, ciocănitoare, cucuveaua, mierla neagră. Batracienii sunt prezenţi atât în zonele joase, cât şi în zonele înalte: şopârla verde, broasca mare de lac, brotăcelul, broasca râioasă. Fauna acvatică este reprezentată prin specii specifice apelor curgătoare, in cursurile superioare ale Teicioarei, Lozăscu, Topliţei, prezenţa păstrăvului este caracteristică, dar după confluenţa acestor afluenţi ai Horodnicului, păstrăvul dispare şi locul său este luat de alte specii ca: porşorul, grindeaua, cleanul.

Din punct de vedere cilmatic, asezarea se afla latitudinal in zona cu climat temperat contioental, cu infleunte baltice, dar si Est-europene ce produc ierni georoase (bate Crivatul) ,ebogate in zapada si veri calde si placute. Aici intalnim si microclimatul Despresiunii Radauti, care se manifesta prin temeperaturi mai scazute fata de restul Podisului Sucevei. Temperatura medie anuala variaza intre +6- +8 C, amplitudinea termica anuala este de +21-+27 C, cu maxime cuprinse intre +32 – +37 C, iar minimile de –20, -22 C.

 

Populatie

Populația comunei Horodnic de Sus este de peste 5300 de locuitori, care traiesc în 1600 de gospodării.

Conform ultimelor recesăminte (2002, 2011) și datelor statistice, populația comunei este într-o creștere ușoară în ultimii ani, însă se resimte migrația populației active în căutarea unor locuri de muncă în țările din Vestul Europei. În privința structurii pe sexe, 49,47% din locuitori sunt de sex masculin și 50,53% de sex feminin.

Structura populaţiei pe grupe mari de vârstă se prezintă astfel: intre 0-19 ani – 36,17% de persoane; între 20-64 ani – 49,79% de persoane; 65 ani şi peste cca.14,04% din locuitori.

Componenţa etnică în comuna Horodnic de Sus se prezinta astfel: populaţia majoritară este cea română, în proporţie de 98,32% (dupa recesamantul din 2002), restul de 1,68% de procente, reprezintă populația de etnie rromă.

Populaţia de religie ortodoxă predomină în procent de 87,62% în 2002; penticostalii ocupă locul al doilea cu 11,47% din populație; baptiştii se află în procent de 0,45% iar creştinii după Evanghelie sunt slab reprezentaţi - 0,16% în 2002.

 

Istoria comunei

Comuna Horodnic de Sus este unitate administrativ teritoriala din judetul Suceava si constituie una din cele mai vechi asezari ale tinutului Bucovinei, fiind atestata documentar din secolul al XIV – lea.
Localitatea este o asezare veche, datand din timpul oranduirii feudale, a voievodatului Moldova. A luat nastere pe mosia manastirii Calugarita situata in partea de vest a comunei Horodnic de Jos, manastire care a fost construita de urmasii lui Alexandru cel Bun – domnul Moldovei. Primii locuitori ai comunei Horodnic de Sus au fost adusi ca si clacasi pe mosia acestei manastiri de unde se trage si numele de origine slava a comunei Horodnic, care in limba slava inseamna gradina.
Denumirea de Horodnic de Sus se pare ca vine de la faptul ca principalele asezari ale comunei au fost cladite pe coasta dealului Orsoi. Comuna de sine statoare pana in anul 1950, a fost desfiintata  si trecuta ca sat component al comunei Horodnic. In anul 2003 prin divizarea comunei Horodnic a redevenit comuna Horodnic de Sus.
Din punct de vedere geografic comuna Horodnic de Sus  este situată între limita de vest a podişului Sucevei între râurile Suceava şi Suceviţa ocupând o poziţie centrală în depresiunea Rădăuţi. Cadrul natural al teritoriului comunei oferă condiţii bune de dezvoltare, deoarece comuna beneficiază de mari suprafeţe exploataţii agricole şi păduri.. Este o aşezare veche, datând din timpul orânduirii feudale, a voivodatului Moldova. A luat naştere pe moşia mănăstirii Călugăriţa situată în partea de vest a comunei Horodnic de Jos, mănăstire care a fost construită de urmaşii lui Alexandru cel Bun – domnul Modovei. Primii locuitori ai comunei au fost aduşi ca şi clăcaşi pe moşia acestei mănăstiri de unde se trage şi numele de origine slavă a comunei de Horodnic, care în limba slavă înseamnă grădină. Condiţiile geografice şi climaterice deosebit de favorabile ale zonei au determinat locuitorii să practice o serie de activităţi predominant agricole cum ar fi: cultivarea plantelor şi creşterea animalelor. Predomină solurile brune podzolite şi podzolice, favorabile pentru cultura porumbului, cartofului, grâului, sfeclei de zahăr şi a plantelor furajere. Potenţialul economic al comunei Horodnic de Sus este predominant agricol, locuitorii se ocupă în principal cu cultivarea pământului şi creşterea animalelor, dar şi cu prelucrarea lemnului. Datorită resurselor de care dispune, comuna prezintă potenţial de afaceri unde investitorii ar putea desfăşura activităţi în domeniul prelucrării lemnului, comerţ, turism, agricol etc. Datorită aşezării geografice, adică suntem sub poalele pădurii, o parte din locuitori se ocupă cu exploatarea lemnului pornind de la debitat în pădure, transport, tăiat cherestea (scânduri), iar ca produse finite  - mobilă de bucătărie şi dormitor. Pe teritoriul comunei îşi desfăşoară activitatea o serie de persoane juridice (PF, AF, SC, societăţi agricole, asociaţii agricole) cu sediul social în comună. Comuna se află situată între Mânăstirile Suceviţa şi Putna o zona turistică cu foarte mulţi vizitatori. În zona Hardic situată în pădure sunt construite aproximativ 45 case de vacanţă şi 2 pensiuni. Tot în zona Hardic există şi două case de vânătoare precum şi o rezervaţie cinegetică de cerbi, căpriori şi porci mistreţi întinsa pe aproximativ 40 ha. În zona Topliţa se afla o rezervaţie de pini a căror vechime depăşeşte 200 ani precum şi Hanul Voievozilor o construcţie terminată de curând.  Ceea ce stârneşte admiraţia fiecărui străin care vizitează comuna este acea calitate a oamenilor de a fi păstrători ai vechilor obiceiuri, a costumului popular bucovinean.
Vedeti si articolul: Istoria comunei Horodnic de Sus

Date economice

Datorită așezării geografice, între câmp și munte, locuitorii s-au ocupat deopotrivă cu agricultura (în special cultura cartofului și a porumbului), cât și exploatarea și prelucararea lemnului (în comună existând doua gatere mari și un număr de patru instalații de debitat mai mici).

În comună îşi desfăşoară activitatea o serie de societăți comerciale mici, în diferite sectoare economice. Aici putem menționa: magazinele, brutăria, moara, farmaciile, pensiunile, auto-service-urile, firmele de transport, s.a.

 

Atracţii turisticte

 

În ceea ce privește atracţiile turisticte, impresia generală este că potenţialul turistic al comunei nu este suficient valorificat. Tradiţii ca încondeierea ouălor de Paște, realizarea costumelor tradiționale, obiceiurile și sărbătorile religioase, pot atrage turiști, în special străini.

Ca puncte de interes turistic menționăm: biserica de lemn din secolul al XVIII-lea – monument istoric, „Casa de vânătoare Hardic”, Muzeul de sculptură în lemn „Emil Ianuș”. Școala de echitație și clubul "Cai de Legendă" din Hardic este o cunoscută atracție pentru mulți dintre iubitorii cailor. Localitatea fiind la răspântia mai multor drumuri turistice din Bucovina, astfel că un punct de reper a devenit Hanul Voievozilor, care, pe lângă restaurant și spațiile de cazare oferă vizitatorilor și un sistem de tiroliană inedit. (mai multe pe hanulvoievozilor.ro)

 

 

Scroll to top