Stema comunei
Stema sau blazonul prezinta urmatoarele elemente de baza:
- scutul este elementul principal; el este in acelasi timp si campul pe care se aseaza celelalte elemente de heraldica.
- mobilele sunt obiecte asezate pe scut. Acestea pot fi: figuri naturale, artificiale, himerice (obiecte grafice cu valoare simbolica).
- in partea superioara se afla un element standard pentru identificarea rangului localitatii - comuna, reprezentat de o coroana murala cu un turn.
Pe scurt:
Populația comunei Horodnic de Sus este de peste 5300 de locuitori, care traiesc în 1600 de gospodării. Conform ultimelor recesăminte (2002, 2011) și datelor statistice, populația comunei este într-o creștere ușoară în ultimii ani, însă se resimte migrația populației active în căutarea unor locuri de muncă în țările din Vestul Europei. În privința structurii pe sexe, 49,47% din locuitori sunt de sex masculin și 50,53% de sex feminin. Structura populaţiei pe grupe mari de vârstă se prezintă astfel: intre 0-19 ani – 36,17% de persoane; între 20-64 ani – 49,79% de persoane; 65 ani şi peste cca.14,04% din locuitori.
Datorită așezării geografice, între câmp și munte, locuitorii s-au ocupat deopotrivă cu agricultura (în special cultura cartofului și a porumbului), cât și exploatarea și prelucararea lemnului (în comună existând doua gatere mari și un număr de patru instalații de debitat mai mici). În comună îşi desfăşoară activitatea o serie de societăți comerciale mici, în diferite sectoare economice. Aici putem menționa: magazinele, brutăria, moara, farmaciile, pensiunile, auto-service-urile, firmele de transport, s.a.
Puncte de interes turistic: biserica de lemn din secolul al XVIII-lea – monument istoric, „Casa de vânătoare Hardic”, Muzeul de sculptură în lemn „Emil Ianuș”. Școala de echitație și clubul "Cai de Legendă" din Hardic este o cunoscută atracție pentru mulți dintre iubitorii cailor. Localitatea fiind la răspântia mai multor drumuri turistice din Bucovina, astfel că un punct de reper a devenit Hanul Voievozilor, care, pe lângă restaurant și spațiile de cazare oferă vizitatorilor și un sistem de tiroliană inedit. (mai multe pe hanulvoievozilor.ro)
Clima este de deal, cu temperaturi medii anuale de +25°C în luna iulie și -10°C în luna ianuarie.
Agricultorii horodniceni au memorat că prima zi de îngheț se întâmpla aici între 1 și 21 octombrie, iar ultima între 11 aprilie și 20 mai. Vânturile dominante bat din vest și nord-vest și aduc precipitații. Uneori, iarna, bate și crivățul de la nord-est, viscolind zăpada, provocând îngheț și pagube semănăturilor de toamnă. Cele mai puține precipitații cad în ianuarie, iar cele mai multe în luna iunie.
Horodnic de Sus - date geografice
Poziţionare geografică: Comuna Horodnic de Sus este situată în partea de nord a judeţului Suceava, la 6 km distanţă de Rădăuţi şi la 40 km distanţă de municipiul Suceava.
Din punct de vedere al coordonatelor matematice, comuna se află străbătută de paralela de 47°, 50’ lat. N și de meridianul de 25°45’ long. E. Ca vecini așezarea se mărgineste la: nord – cu comuna Horodnic de Jos; nord-vest cu comuna Voitinel; la vest comuna Sucevița la; la sud, comuna Marginea; la sud-est, comuna Volovăț, iar la est cu municipiul Rădăuți.
Ca arteră de comunicație principală se poate menționa șoseaua de interes european care vine de la granița de nord a țării (din Ucraina) și leagă satul Horodnic de Sus cu comunele Voitinel, Vicov de Jos, Vicov de Sus, Putna spre nord și Marginea, Dealul Iederii, Clit spre sud (Gura Humorului). Totodată așezarea este legată de orașul Rădăuți (aflat la 6 km) prin drumul comunal, peste dealul Osoi, care duce direct în oraș dar și prin drumul comunal care duce în șoseaua Marginea – Rădăuți (D.N. 17A)
In ceea ce privește dimensiunile comunei Horodnic de Sus, aceasta se întinde pe o distanță de circa 10 km lungime Est-Vest și circa 3 km lățime Nord-Sud. Suprafața este de 8319 ha, în care se regăsesc suprafețele agricole, suprafețe locuite (vatra satului), imaș comunal și drumuri. Suprafaţa ocupată de păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră este de aprox. 48,46% din total, iar după date din 2002, cea mai mare suprafaţă este ocupată de terenul arabil: 51,11%.
Din punct de vedre al reliefului, comuna Horodnic de Sus este așezată în partea centrală a Depresiunii Rădăuți, subunitate Nord-Vestică a Podișului Sucevei, încadrată de râurile Suceava (la Nord) și Sucevița (la Sud).
Geologia și relieful comunei este unul recent, modelat în era Cuaternară, alcătuit în general din argile, marne, gresii şi nisipuri. Cea mai mare parte a comunei este situată în depresiunea Rădăuți, punctul cel mai jos al teritoriului fiind 370 m, iar cota cea mai înaltă este în cadrul zonei montane (partea de vest a comunei) de 820 m pe culmele exterioare ale Obcinei Mari. În partea de Nord-Est a comunei, întâlnim Dealul Osoi, cu o înălţime de 480 m, iar Dealul Colnic (în partea de Nord) de 490 m.
Văile sunt nesemnificative, în sensul ca sunt strâmte cu versanţi abrupţi şi cu adâncimi de 3-5 m. Stratele de argilă fiind la suprafaţă, determină înmlăştinirea terenurilor (Bahna, Jalcăul, Redea) conducand la soluri cu grad mic de fertilitate.
In ceea ce priveste reteaua hidrografica, distingem ape subterane şi ape de suprafaţă. Pârâul Horodnic izvorăşte din Obcina Mare, având ca afluent paraul Tecioara si parcurge comuna varsăndu-se apoi în Pozen. Pe langa acestea, mai mentionam paraurile: Toplita, Lozascu si Cetăţii.
În cadrul apelor stătătoare, iazurile ocupă o suprafaţă de 7-10 ha. Ele au fost amenajate pe văile principalelor curgătoare. Bălţile sunt într-un număr mai mic şi se găsesc pe văile pârâurilor şi în albia majoră a Sucevei (Balta Verde). Mlaştinile se datorează atât iazurilor cât şi nivelului apei freatice, acceste zone mlăştinoase sunt numite de localnici,,bahne”sau ,,sărături”, iar terenurile din jur nu pot fi utilizate decât ca păşune.
Sub aspectul vegetaţiei, aceasta se încadrează în arealul central-european din care face parte şi PodişulSucevei.Vegetaţia spontană a dipărut, suprafeţele cele mai întinse fiind ocupate de culturile agricole, păşuni, fâneţe. În bazinul superior al Topliţei vegetaţia de bază este pădurea de foioase. În trecut pădurile de stejar ocupausuprafeţe întinse, astăzi mai sunt câteva exemplare în partea de nord-est a dealului Osoi. Tot aici mai întâlnim rasinoase ca: brad, molid, zada.
Arboretul este alcătuit din aluni, călin, sânger, soc, mur, zmeur. Întâlnim şi firuţa, feriga, mierea-ursului, etc. Albiile paraurilor sunt însoţite de pădurea de luncă, zonele mlăştinoase fiind cu vegetaţie cu aspect de zăvoaie, cu: salcie, răchită, arin alb şi roşu, sau broscăriţa, mătasea broaştei, săgeata apei.
În cazul păşunilor şi fâneţelor întâlnim păiuşul, pirul, iarba câmpului, trifoiul, lucerna, iar pe văi ciuboţica cucului, sunătoarea. Pe dealuri găsim arbuşti caracteristici stepei: trandafirul sălbatic, păducelul, cicoarea, albăstrica, tot aici intalnim o pădure de salcâmi ce se întinde pe o suprafaţă de 30 ha.Ca plante ocrotite întâlnim laleaua pestriţă care în trecut era răspândită în nord estul teritoriului.
In ceea ce priveste raspandirea faunei, acesta a vut de suferit odata cu dezvoltarea habitatului uman, insa mai pot fi intalnite animale ca: lupul, vulpea, dihorul, şoarecele de casă, şoarecele de câmp, şobolanul, veveriţa, iepurele.
Dintre pasari, amintim: prepeliţa, potârnichea, piţigoiul, ciocănitoare, cucuveaua, mierla neagră. Batracienii sunt prezenţi atât în zonele joase, cât şi în zonele înalte: şopârla verde, broasca mare de lac, brotăcelul, broasca râioasă. Fauna acvatică este reprezentată prin specii specifice apelor curgătoare, in cursurile superioare ale Teicioarei, Lozăscu, Topliţei, prezenţa păstrăvului este caracteristică, dar după confluenţa acestor afluenţi ai Horodnicului, păstrăvul dispare şi locul său este luat de alte specii ca: porşorul, grindeaua, cleanul.
Din punct de vedere cilmatic, asezarea se afla latitudinal in zona cu climat temperat contioental, cu infleunte baltice, dar si Est-europene ce produc ierni georoase (bate Crivatul) ,ebogate in zapada si veri calde si placute. Aici intalnim si microclimatul Despresiunii Radauti, care se manifesta prin temeperaturi mai scazute fata de restul Podisului Sucevei. Temperatura medie anuala variaza intre +6- +8 C, amplitudinea termica anuala este de +21-+27 C, cu maxime cuprinse intre +32 – +37 C, iar minimile de –20, -22 C.
Populatie
Populația comunei Horodnic de Sus este de peste 5300 de locuitori, care traiesc în 1600 de gospodării.
Conform ultimelor recesăminte (2002, 2011) și datelor statistice, populația comunei este într-o creștere ușoară în ultimii ani, însă se resimte migrația populației active în căutarea unor locuri de muncă în țările din Vestul Europei. În privința structurii pe sexe, 49,47% din locuitori sunt de sex masculin și 50,53% de sex feminin.
Structura populaţiei pe grupe mari de vârstă se prezintă astfel: intre 0-19 ani – 36,17% de persoane; între 20-64 ani – 49,79% de persoane; 65 ani şi peste cca.14,04% din locuitori.
Componenţa etnică în comuna Horodnic de Sus se prezinta astfel: populaţia majoritară este cea română, în proporţie de 98,32% (dupa recesamantul din 2002), restul de 1,68% de procente, reprezintă populația de etnie rromă.
Populaţia de religie ortodoxă predomină în procent de 87,62% în 2002; penticostalii ocupă locul al doilea cu 11,47% din populație; baptiştii se află în procent de 0,45% iar creştinii după Evanghelie sunt slab reprezentaţi - 0,16% în 2002.
Istoria comunei
Date economice
Datorită așezării geografice, între câmp și munte, locuitorii s-au ocupat deopotrivă cu agricultura (în special cultura cartofului și a porumbului), cât și exploatarea și prelucararea lemnului (în comună existând doua gatere mari și un număr de patru instalații de debitat mai mici).
În comună îşi desfăşoară activitatea o serie de societăți comerciale mici, în diferite sectoare economice. Aici putem menționa: magazinele, brutăria, moara, farmaciile, pensiunile, auto-service-urile, firmele de transport, s.a.
Atracţii turisticte
În ceea ce privește atracţiile turisticte, impresia generală este că potenţialul turistic al comunei nu este suficient valorificat. Tradiţii ca încondeierea ouălor de Paște, realizarea costumelor tradiționale, obiceiurile și sărbătorile religioase, pot atrage turiști, în special străini.
Ca puncte de interes turistic menționăm: biserica de lemn din secolul al XVIII-lea – monument istoric, „Casa de vânătoare Hardic”, Muzeul de sculptură în lemn „Emil Ianuș”. Școala de echitație și clubul "Cai de Legendă" din Hardic este o cunoscută atracție pentru mulți dintre iubitorii cailor. Localitatea fiind la răspântia mai multor drumuri turistice din Bucovina, astfel că un punct de reper a devenit Hanul Voievozilor, care, pe lângă restaurant și spațiile de cazare oferă vizitatorilor și un sistem de tiroliană inedit. (mai multe pe hanulvoievozilor.ro)